"Toţi oamenii la adolescenţă ştiu care este legenda lor personală. În acest moment al vieţii, totul este limpede, totul este posibil şi oamenii nu se tem să viseze şi să dorească ce le-ar plăcea să facă. Cu toate acestea, pe măsură ce timpul trece, o forţă misterioasă încearcă încet, încet să dovedească faptul că legenda personală este imposibil de realizat. Sufletul lumii se hrăneşte cu fericirea oamenilor sau cu nefericirea, cu invidia, cu gelozia. Împlinirea legendei personale este singura îndatorire a oamenilor."

__________
Paulo Coelho - Alchimistul

voltaj-crede

Sper sa nu se stinga niciodata in noi doza de nebunie ce inca ne face sa visam. Sa nu moara curajul de a iubi, dincolo de prejudecati si de a da fara sa astepti altceva in schimb. Nimic nu e pierdut cat inca speram. Lupta cea mai importanta pe care trebuie s-o castigam este lupta cu noi insine. Sa ne cunoastem calitatile si sa ne acceptam defectele. Sa facem eforturi sa fim mai buni. Sa avem credinta ca toate lucrurile au un sens si ca nimic nu e intamplator. Si sa facem toate acestea pana nu e prea tarziu...

...

as putea sa continui la nesfarsit. dar, tocmai ca te iubesc, mi-e teama ca visul se poate transforma in cosmar. ca tendinta de a poseda ne va transforma in sclavi. ca vom vedea binele celuilalt altfel decat il vede el si vom incerca sa impunem un model. ca vom ajunge sa nu stim cum sa traim noi, dar vom continua sa ne luptam "de-a cine are dreptate".
acum ma bucur de mizeria sufletului meu. e zambetul inundat de lacrimi, dar impacarea ca vad clar. sau poate doar cred ca vad clar. poate doar ma mint singura. cand sunt sincera cu mine, daca viziunea mea despre viata, despre tot, se schimba mereu?
poate uneori trebuie sa continui in lupta, doar pentru a vedea cum se termina povestea. sau poate ca uneori trebuie sa inchizi niste etape ale vietii tale in sertare. nu trebuie, insa, sa trantesti sertarele, te va durea oricum suficient de mult.
acum bucura-te de tacere si de liniste...

Fabulatii tarzii

Noptile vin una dupa alta. Atunci, la timp tarziu, toate spiritele par sa se linisteasca si gandul tau isi recapata libertatea furata de multele probleme de peste zi. Acum, in intuneric, esti mai liber. Acum simti mai multe, acum poti judeca mai limpede. Acum iti permiti sa scrii asa cum vorbesti, sa scrii liber, pentru ca iti vei ierta mai tarziu lipsa de coerenta. Ba chiar, nu te va mai interesa sau vei zambi, citind prostiile nascute de o minte prea obosita.
Frumoasa linistea asta care se lasa ca o cortina. Lasa loc de ganduri ascunse, de aspectul "de culise". Mi-ar placea acum sa traiesc numai in culise. Sa nu vina lumina zilei, cand cortina se trage, iar reflectoarele te orbesc, atat de mult, incat nu te mai vezi pe tine. Cum ai mai aprecia altfel linistea noptii?
Ciudat! Simt de parca mereu in bratele tale e noapte. De parca zumzetul lumii s-a oprit, cortina a cazut, iar eu m-am regasit pe mine, in tine. Fabulatii tarzii... dar cu suflet plin.




Linkin Park - Shadow of the day (Boyce Avenue's cover)
Asculta mai multe audio Muzica

Oameni mari cu suflet de copil...

Oameni mari cu suflet de copil... Asta suntem acum, cand viata se incapataneaza sa ne faca responsabili, cand timpul nu mai are rabdare, cand pe scarile universitatii nu mai poti sari si nici urca cate doua trepte... Acum iti spui in suflet ca a venit vremea sa termini cu toate copilariile, a venit vremea sa fii serios. Sufletul se impotriveste.

Poti sa te minti singur zile intregi. Sa te privesti in oglinda si sa gandesti ca acum esti om mare. La cea mai mica problema, insa, vei reactiona ca un copil. La orice zid inima iti va tremura ca cea a unui copil. In ochi se vor ivi lacrimile. Te vei intreba, logic, daca vei mai creste. Daca ar trebui sa cresti. Cand sufletul tau va primi cu mai putina durere micile piedici ale vietii. Iti pare ca in loc sa te maturizezi, ai devenit din ce in ce mai vulnerabil. Ca toata copilaria s-a strans in tine si ca nu vrea sa te paraseasca. Nici tu nu esti pregatit s-o lasi sa-ti scape printre degete.

Ai fi mult mai multumit, insa, daca macar inima ar fi de om mare. La fel cum e la oamenii mari care pot trece pe strada fara sa vada pe cel ranit, pe cel in nevoie. La fel ca la oamenii mari care pot tipa, care se pot certa, care ranesc fara sa li se stranga lacrimile in ochi. O parte din tine ar vrea sa fie asa. Ti-ar fi mai usor. Nu ai mai tremura la cea mai mica piedica...

Petruţa Cecilia Kuper

Petruta Cecilia este un adevarat talent si ne-a facut mandri, pe noi, romanii... In contrast cu prestatia "Indigo" la New York si Las Vegas, Petruta merita aplauzele unei intregi tari!
Devotamentul pe care il demonstreaza, sensibilitatea si talentul sau te infioara. Pe germani i-a impresionat pana la lacrimi.
Uitati-va pana la final... merita! Felicitari si succes in continuare!