RSS Feed (xml)
Nu vreau sa cresc! Nu vreau sa cresc... deja mi se pare infiorator sa fii mare, vreau sa raman copilul care ma simt, cel care nu face compromisuri, cel care nu se teme sa fie el!
Vreau sa fiu copilul care are curajul sa vada ce altii nu vad, iar in momentele de teama sa se retraga in coltul lui secret si sa planga pana cand va ridica iar ochii plini de speranta. Vreau sa fiu copilul care am fost, cel pe care tatal il ghida, cel care se mira de mama prea inalta pentru 7 ani ai lui...
Imi este dor sa fiu copilul care am fost. Unde a ramas INOCENTA? Pierduta prin colturile sufletului?
Doar un alt copil imbatranit inainte de timp...
Martina McBride - Concrete Angel
29 septembrie 2008
24 septembrie 2008
Nature Terminator
Am descoperit astazi un site pe care poti calcula cat CO2 eliberezi. Rezultatul meu e infiorator. Voua ce rezultat va da? Linkul este http://actonco2.direct.gov.uk./index.html
22 septembrie 2008
Ganduri de Inceput de Scoala
Bine v-am regasit! A trecut ceva timp de cand nu am mai scris... de fapt nu stiu daca a trecut atat, dar asa simt... Poate datorita faptului ca s-au intamplat multe intre timp.
A inceput scoala... Ultimul an de liceu, iar cel mai des cuvant auzit de la inceputul scolii a fost... BAC! Si inca de acum ce o sa ma bantuie cuvantul asta! Da... si matematica...
Joi am fost plecata la Bucuresti, la prezentarea unui proiect, proiect care de altfel, nici nu mi-a placut, insa datorita lui am obtinut radio in liceu, iar pentru acest lucru... VIVA PRO FM! Partea mai putin placuta a plecatului la Bucuresti este ca m-am cam pierdut prin ochii spectatorilor, m-am ratacit printre cuvinte si pierdut iremediabil in spatiu. Cu alte cuvinte... m-am blocat. Nu mi se intampla des, dar suficient de des ca sa-mi puna niste semne de intrebare... Eu vreau jurnalism in viitor, dar nu ar trebui sa am trac si emotii care sa ma impiedice sa transmit ceva... Oare sunt eu potrivita pentru asta? Asta imi place, asta visez sa fac si sunt dispusa sa fac eforturi pentru asta...
Trebuie sa recunoasc ca deja imi este dor de programul de pe timpul verii, acela in care eu hotaram cum dispun de timpul meu... si acum hotarasc eu, dar timpul meu liber este mult mai putin si exista multe constrangeri.
Ca o concluzie, nu ma pot numi nefericita inca. Ma simt impacata cu mine si gata de luptaaaaaa ... adica de Bac...
[Nu uita ca orice razboi e mai usor in DOI !]
Va las cu una din melodiile mele preferate.
Bitza - Razboi in doi
A inceput scoala... Ultimul an de liceu, iar cel mai des cuvant auzit de la inceputul scolii a fost... BAC! Si inca de acum ce o sa ma bantuie cuvantul asta! Da... si matematica...
Joi am fost plecata la Bucuresti, la prezentarea unui proiect, proiect care de altfel, nici nu mi-a placut, insa datorita lui am obtinut radio in liceu, iar pentru acest lucru... VIVA PRO FM! Partea mai putin placuta a plecatului la Bucuresti este ca m-am cam pierdut prin ochii spectatorilor, m-am ratacit printre cuvinte si pierdut iremediabil in spatiu. Cu alte cuvinte... m-am blocat. Nu mi se intampla des, dar suficient de des ca sa-mi puna niste semne de intrebare... Eu vreau jurnalism in viitor, dar nu ar trebui sa am trac si emotii care sa ma impiedice sa transmit ceva... Oare sunt eu potrivita pentru asta? Asta imi place, asta visez sa fac si sunt dispusa sa fac eforturi pentru asta...
Trebuie sa recunoasc ca deja imi este dor de programul de pe timpul verii, acela in care eu hotaram cum dispun de timpul meu... si acum hotarasc eu, dar timpul meu liber este mult mai putin si exista multe constrangeri.
Ca o concluzie, nu ma pot numi nefericita inca. Ma simt impacata cu mine si gata de luptaaaaaa ... adica de Bac...
[Nu uita ca orice razboi e mai usor in DOI !]
Va las cu una din melodiile mele preferate.
Bitza - Razboi in doi
15 septembrie 2008
Lectia zilei - 15 sept
Cu voce timida si ochii plini de asteptare, micutul priveste pe tatal sau si-l intreaba “Taticule, cat castigi pe ora?”
Tatal cu un zambet sever raspunde:“Auzi, fiule, aceste lucruri nu ti le spun nici tie, nici mamei tale…”
Copilul insista: ” Dar taticule, spune-mi cat castigi pe ora?
Reactia tatalui a fost putin severa, dar ii raspunde: “Cinci dolari pe ora”
Atunci copilul intreaba: “Tata poti sa-mi dai 2 dolari?”
Tatal s-a suparat si cu multa bruschete ii spuse: “Acesta este motivul pentru care ai vrut sa stii cat castig pe ora? Du-te, deja trebuia sa dormi si sa nu ma mai deranjezi…baiat profitor!”
Un pic mai tarziu, tatal reflecta asupra problemei, se simte vinovat si nu poate urmari programul TV. Se gandea ca poate copilul avea nevoie de bani ca sa cumpere ceva de mare interes pentru el, se ridica si pleca spre camera copilului. Cu voce timida intreba:
- “Dormi fiule?”
- “Nu tata….”
- “Asculta fiule, aici ai cei 2 dolari pe care i-ai cerut…”
- “Multumesc taticule” spuse copilul si bagand manutele sub perna mai scoase trei dolari.
- Atunci spuse: “Taticule, acum sunt fericit….am deja cinci dolari”
- Bine, fiule, acum spune-mi pentru ce aveai nevoie de bani?”
Copilul raspunse : “Taticule,ai putea sa-mi vinzi o ora din timpul tau?
__________
Tatal cu un zambet sever raspunde:“Auzi, fiule, aceste lucruri nu ti le spun nici tie, nici mamei tale…”
Copilul insista: ” Dar taticule, spune-mi cat castigi pe ora?
Reactia tatalui a fost putin severa, dar ii raspunde: “Cinci dolari pe ora”
Atunci copilul intreaba: “Tata poti sa-mi dai 2 dolari?”
Tatal s-a suparat si cu multa bruschete ii spuse: “Acesta este motivul pentru care ai vrut sa stii cat castig pe ora? Du-te, deja trebuia sa dormi si sa nu ma mai deranjezi…baiat profitor!”
Un pic mai tarziu, tatal reflecta asupra problemei, se simte vinovat si nu poate urmari programul TV. Se gandea ca poate copilul avea nevoie de bani ca sa cumpere ceva de mare interes pentru el, se ridica si pleca spre camera copilului. Cu voce timida intreba:
- “Dormi fiule?”
- “Nu tata….”
- “Asculta fiule, aici ai cei 2 dolari pe care i-ai cerut…”
- “Multumesc taticule” spuse copilul si bagand manutele sub perna mai scoase trei dolari.
- Atunci spuse: “Taticule, acum sunt fericit….am deja cinci dolari”
- Bine, fiule, acum spune-mi pentru ce aveai nevoie de bani?”
Copilul raspunse : “Taticule,ai putea sa-mi vinzi o ora din timpul tau?
__________
Din ce in ce mai mult suntem martori la cum timpul devine una dintre cele mai importante resurse care le avem. Pacat ca de multe ori preferam o ora suplimentara pentru bani decat o ora cu cei iubiti... pentru fericire. De prea multe ori ca sa castigam ceva platim un pret prea mare. PUTEM AVEA TOT CE NE DORIM DACA STIM SA ALEGEM!
Emotie de toamna
Ingerul blond...
A venit toamna... acopera-mi inima cu ceva... mai bine cu umbra ta!
Jurnal de inceputuri
Si a venit toamna... Si a inceput scoala... si se simte... Respir aerul melancolic al toamnei, simt apasarea ploii, dar si determinarea puternica de la inceputul scolii.
Ciudat, deja simt dor fata de liceul meu, care incet-incet devenise o a doua casa pentru mine... imi este dor de colegi, pe care acum i-as strange tare in brate si as glumi cu ei la nesfarsit. Asa incepe orice inceput, greu. Acesta e insa inceputul sfarsitului de scoala, inceputul emotiilor, inceputul sfarsitului unei etape din viata noastra.
Azi a plouat... o ploaie rece de toamna. Si inca ploua...
8 septembrie 2008
Ideea zilei - 8 septembrie
"Nu stiu pentru cine scriu, dar stiu de ce scriu. Scriu ca sa ma justific. In ochii cui? Am spus-o deja, dar infrunt ridicolul de a mai spune-o o data: in ochii copilului care am fost."
__________
Octavian Paler - Desertul pentru totdeauna
2 septembrie 2008
1 septembrie 2008
No way back
Acum sunt spectator la spectacolul vietii. Nu, nu se intampla asta prea des, dar acum... viitorul pare incert, lumea pare inselatoare, iar eu sunt nesigura. Nu neaparat nesigura pe mine, dar oarecum speriata de... tot?!
Azi am inteles pentru prima oara ca am crescut. Sau, mai bine zis, azi am deschis ochii si nu m-am mai ascuns de realitate. Trec a XIIa, voi da Bacul, care pentru mine e ca un Bau Bau care ma bantuie de ceva vreme. Va fi un an greu, un an plin de lectii, printre care si cele de diploma, plin de matematica, de opere literare, plin de antrenamente, de regrete ca nu voi avea timp pentru tot ce vreau.
Va fi un an frustrant, pentru ca oricat as vrea sa fac totul foarte bine, nu vreau sa pierd ceva, castigand altceva. Nu vreau sa neglijez persoanele iubite in goana mea. Anul acesta nu vreau sa gresesc, nu imi permit sa fac asta.
Sunt multe in joc acum... Sunt multe lupte de castigat, multe de demonstrat, mie mai ales. Am convingerea, totusi, sa oricum va fi sa fie, tot bine va iesi. :) Asa ca... INAINTE !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
