cand toate vor trece vei fi aici cu mine?
cand toate imi vor fi impotriva, fii tu cel care ma sprijina. fii tu cel pentru care merita sa fiu zi de zi mai buna. fii tu cel care sa-mi aduca speranta in suflet cu o atingere de buze. e un vis care nu vreau sa se termine. e un zbor intre doua lumi... una rece si plina de dezamagiri, alta... a ta!
liniste!!!... simti? poti sta in liniste langa sufletul meu? mi-e sete de liniste, de roz, mi-e dor de zbor pur de fluturi... imi regasesc gandurile in bratele tale, ma redescopar, invat sa zbur spre orizonturi noi, pentru ca imi dai aripi.
si nu... nu sunt demodata... doar melancolica.


Pink-Sober
Muzica »

atat de aproape...

ma incanta ideea primaverii, a martisoarelor, a dorului satisfacut de verde. de o saptamana, langa monitorul plictisit sunt ghiocei, printre cei mai frumosi pe care i-am primit vreodata...
sper sa tina mai mult visul meu. totusi ma sperie reveria mea, stiu ca din ea, trezirea va fi si mai dureroasa. dar nu vreau sa ma opresc.
mi-a fost atat de dor de senzatia aceasta, ca acum ma simt neindemanatica si ma tem in fiecare clipa ca m-as putea trezi.
trebuie sa recunosc ca nici prin gand nu mi-a trecut ca primavara va veni si in sufletul meu. am asteptat-o si anul trecut, dar a intarziat.
visez la o primavara vesnica...

Vis de aproape prima primavara

Maine ma voi trezi plina de roz si voi savura fiecare raza de soare si o voi canta. Maine vreau sa-mi recalculez gandurile, vreau sa rup cartile si sa merg pe drumul interzis.
Toata visele si visurile de asta seara sunt pavate cu ghiocei culesi intr-un an jumatate. De ce sa nu-mi permit sa zbor pana la orgoliul vostru si sa va resetez? Eroare...! BUM! Ploua cu violet, cu spini de trandafiri, cu nori fara soare, cu pasari fara aripi. Ploua cu d-alde voi, astia de sunteti cum sunteti, ca m-ati trezit din vis.

Mos Ene pe la gene...

[pauza]

mi-a rancezit zambetul pe buze...

a cazut cortina.

am cam obosit sa umplu spatiile goale ale mintii mele cu explicatii rozalii pentru un verde care am intarziat sa-l deosebesc de recele iernii... iar! totusi, placut acest sentiment de abandon al propriilor ganduri. in noaptea asta voi privi pana tarziu in intuneric. doar pentru ca asa vreau. pentru ca dincolo de el se afla refuzul meu de a mai gasi un inteles la toate.

e ciudata linistea asta, e chiar obsedanta tocmai pentru ca nu imi mai pot auzi gandurile de ea.

perfect! incepe o era a sentimentelor. a prima-verii. o era a "tu"-ului, in care ma voi pierde printre instinctele mele si chiar voi savura asta. fara regie. punct.