Savoir aimer

Am vazut asta la scoala azi... Sunt extrem de frumoase si adevarate versurile...

Pentru tine !

Never be replaced! 6 luni, 8 zile si... cam o ora [<3]!

Inainte... tot inainte

Nu de putine ori ramai fara alternative... Vrei sa faci ceva, dar pentru asta iti asumi riscuri, iti asumi o inima prinsa ca intr-un cleste de regrete. Fiecare lucru se face cu sacrificii si asta se stie. Dar pana unde poti ajunge cand mediul din jurul tau ajunge din ce in ce mai apasator?
Zilele astea a plouat neincetat, iar norii au fost negri si grei. Da, si au apasat peste mintea si sufletul tau... ba chiar ti-au oprit zborul. Uneori vrei sa tipi, sa-ti tipi durerea atat de tare incat sufletul tuturor sa vibreze la strigatul tau. Degeaba! Preferi inca o data sa taci... Taci! Doare, dar preferi sa te vindeci in liniste, iar daca nu te vindeci... nu e mare paguba... doar alt suflet ranit, nimic nou.

Ce simti cand ridici privirea, cand zambesti sec sau cand glumesti... doar pentru a te convinge pe tine ca ... esti bine. Si da! esti bine... Altfel nu s-ar putea. Nu ai timp sa nu fii bine, totul e in fuga acelor de ceasornic.

Multe par fara sens. Ai facut o hotarare, acum mergi pe drumul tau. Poate ai sa fii singura... cu ingerul pierdut... dar... inainte... nu ai alta optiune...

D`ale inimii...

Acest filmulet este unul dintre preferatele mele. Sper sa aveti rabdare sa-l vedeti si sa-mi spuneti o parere sincera... Pe mine m-a lasat iar fara cuvinte...

Scurta reactualizare

A trecut ceva timp de cand nu am mai scris... De ce? Pentru ca am ramas captiva banalitatii zilnice sau poate am simtit ca nu am nimic de zis, ca aveam repertoriul invechit (poate si asa este). Ce sa zici cand totul din jur pare un film pe care l-ai vazut de mii de ori?

Aici insa gresesc pentru ca nicio zi nu-i ca cealalta, fiecare sentiment e diferit, fiecare rasarit are o frumusete proprie, iar visele au mereu alta semnificatie. Am orbit eu daca nu mai vad tot? Nu e exclus...

De fapt, s-au schimbat destul de multe lucruri in ultima vreme... Din toate aceste intamplari din ultima vreme, multe si-au pierdut savoarea si culoarea. Timpul le-a scazut din valoare. Doar ceva a ramas stralucitoare ca la inceput si chiar mai valoroasa cu fiecare bataie de inima, cu fiecare zbor de fluture, cu fiecare raza de soare... Convingerea ca am alaturi persoane care ma iubesc este tot ce am si nu am nevoie de mai mult.

Nu ma mai implinesc aparentele, nu ma mai multumesc vorbele in gol... tot ce vreau acum e sa nu se ruineze universul meu de fericire, de fluturasi si de roz. Adevarata viata care o are cineva este cea interioara. Voi cat de "vii" sunteti?