New Technology @ Satra

Am crescut !

Am implinit primul an... Un an de emotii scrise, de roz printre randuri, de lacrimi inodate cu sunete. Celor care au citit blogul le multumesc. Le multumesc si celor care nu citesc blogul si nu ii intereseaza. Ei ma obliga sa fiu din ce in ce mai buna, ma motiveaza. Anul de blogging se termina cu un nou skin, cu o noua perspectiva, cu mai multi fluturasi si mai multe sperante. Si e numai inceputul...

Colaps

Ziua de astazi e una din acele zile pe care as dori sa le pot sterge. Este una din zilele fara de care, am convingerea, viata mea ar fi mai frumoasa, cu mai multe zile senine... Cred ca nu poti aprecia ce ai, pana sa pierzi. Nu imi pot asuma riscul sa pierd asta... e mult prea important. Insa... uneori noi nu putem alege. Uneori viata alege pentru noi, iar inclestarea noastra de a nega, de a ne impotrivi ne epuizeaza, ca si cum ai inota impotriva curentului. Prefer sa ma mint... si ... da! Sunt o fire slaba, dar realitatea asta imi este rece, straina, prea dura. De fiecare data cand viata e deja suficient de complexa, solicitandu-mi toate capacitatile (pana si cele pe care nu le am), mai apare ceva caruia trebuie sa-i fac fata. ... Si asta e obositor, e frustrant, e ... dureros. Poate cer prea mult, nici Mosul de anul acesta nu ma va auzi...

Echivoc

Am ras jumatate de ora... Trebuia neaparat sa impartasesc cu voi.

Contraste

Ce ne motiveaza sa mergem mereu mai departe? Poate spiritul de invingator care este in fiecare, poate convingerea ca oricum, la un moment dat, totul va lua sfarsit, asa ca tot ce ramane e sa facem sfarsitul sa fie in favoarea noastra...
Mii de vise se ridica in fiecare noapte spre stele, mii de lacrimi se ascund in asternuturi, obraji luminati de sclipirea fericirii sau impovarati de tristete... Ce face diferenta dintre toate acestea? Diferenta dintre zambet si lacrima, diferenta dintre roz si gri, diferenta dintre fluturi si paianjeni? Poate e o linie subtire care desparte lumina de intuneric, usor de intrecut, greu de sesizat. Poate de aceea de multe ori gresim... din greseala!
Nu ingerii ne motiveaza, nu rugaciunile ne salveaza, nu suferinta ne umanizeaza... Toate capata noi sensuri, noi intelesuri in tente de gri sau in culorile curcubeului. Viata ne fuge uneori de sub control, conjuncturile ne subjuga mintea si sufletul sau ne elibereaza.
Totul este format din contraste. Pana si noi avem frigul iernii sau caldura verii, avem zile insorite de primavara sau intunecimea toamnei. In ce masura roz? In ce masura gri?