Spre Viitor Inainte!

Ma amuza cat de mult incercam noi sa controlam totul, cat incercam sa ne organizam viata dupa sperantele noastre si, la sfarsit, cat de mult esuam. Si e un joc trist, pentru ca noi nu intelegem ca nu noi avem carmele propriei vieti si ne increstam... in zadar.
Nu cred ca Dumnezeu sau destinul hotarasc in totalitate ce vom face, ce traiectorie va urma viata noastra, pentru ca vointa noastra, hotararile pe care le luam creeaza o conjunctura favorabila viitorului vazut de noi. Nu aduce anul ce aduce ceasul. Ne putem planui ceva ani de zile, ca la sfarsit, un amanunt neprevazut sa schimbe total situatia. Ne putem vedea pierduti pe un drum, insa poate aparea un element care sa coloreze traseul nostru in roz.
Care este solutia? Sa ramanem indiferenti la orice incercare de a lupta pentru ceea ce vrem? Nu! Pentru ca asa nu vom reusi decat sa ne pierdem pe noi intr-o dulce delasare care duce la esec. Potrivit mi se pare sa luptam pentru ce vrem, sa acceptam ca pot interveni schimbari si ca va trebui sa invatam sa folosim situatiile in favoarea noastra si sa ne adaptam, fara a ne pierde din vedere obiectivul principal.
Paulo Coehlo spune ca "Când îţi doreşti ceva cu adevărat, tot Universul conspiră pentru îndeplinirea visului tău". Imi place mult viziunea optimista a lui, nu stiu daca neaparat realista, dar ne permitem sa visam cu masura.
Asa ca tot inainte! Spre visul nostru cu dedicare, cu pasiune, cu iubire...