O zi nescrisa inca, acoperita cu speranta de viitor
un dor nestins inca de clipa prezentului.
Eu inca astept in viata mea, fara sa pretind cerul
... fara macar sa indraznesc sa-l visez.
Inca pasesc peste frunzele uscate ale sufletului meu,
mult prea toamna pentru a simti verdele,
mult prea putin verde pentru a fi eu.
Eu astept cuminte ziua de maine.
fara sa iluzii inutile, doar cu sete de viitor...
7 mai 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu