Uneori si mai mereu

Uneori trebuie sa risti. Sa risti totul pentru visele tale, sa crezi in ele cu toata fiinta ta. Merita chiar sa te pierzi pentru un vis. Unii te vor considera naiv sau sinucigas, dar tu nu vei apleca urechea, pentru ca stii ca ai o stea de atins.

Uneori trebuie sa iubesti fara sa iti pese daca iubirea se va intoarce inapoi. Iar dupa ce esti ranit, sa nu regreti, fiind convins ca ai facut ce trebuia.

Trebuie sa sacrifici lucruri pentru crezurile tale. Asta te va pune mereu in dificultate si iti va lasa o lacrima in coltul ochiului. Da, sa sacrifici lucruri, pasiuni, timp... dar niciodata persoane, pentru ca tu stii ca nu intotdeauna scopul scuza mijloacele. Tu stii ca ranirea persoanelor nu e justificata de visele tale marete.

Nu trebuie sa uiti sa ridici privirea spre cer. Mereu. Sa multumesti, sa oferi, sa ceri.

Desi alergi dupa telurile tale, nu uita sa te opresti uneori si sa apreciezi ce ai. Nu te va ajuta la nimic daca, la sfarsit, dupa ce ti-ai implinit visul, ai pierdut mai mult decat ai castigat.

In lupta ta cu circumstantele nefavorabile, cu neputintele tale nu uita sa zambesti. Mereu.