decizii... decizii...

Cand realizezi ca sa incheiat o etapa a vietii tale? Cand si cum iti dai seama ca a venit momentul sa te desparti de cineva drag? Cum sa stii ca drumul tau este altul si ca trebuie sa urmezi alta cale si sa nu te legi de trecut?
Poti pierde momente frumoase din incapatanare sau din teama de noutate... si nu este usor cand creezi un trecut cu cineva si te vezi nevoit sa renunti si sa imaginezi un alt viitor decat cel la care sperai. Poate nu am mai avea atatea dezamagiri daca nu ne-am face sperante desarte si nu am construi un sablon pentru viitorul nostru, daca nu am mai avea asteptari...
Dar cum sa traiesti fara vise, sperante? Nu acestea dau culoare vietii? Cum sa nu iti pui speranta in cineva si sa nu daruiesti sufletul tau? Pacat ca nu putem fi suficient de rationali... ne-am scuti de multe suferinte.
Sa fim rationali... Da! suna minunat. Insa, cum ramane cu sentimentele? Cele care ne bucura, ne intristeaza... intr-un final, ne conditioneaza scurta existenta, umpland fiecare clipa cu zambete, lacrimi si suspine.
Ne ramane numai gandul ca odata vom fi suficient de maturi emotional pentru a sti cum sa imbinam vocea ratiunii cu vocea inimii ca sa luam cele mai bune hotarari, fara erori...